revolutions.ro
  • O campanie împotriva uitării, marca Mediafax!

    Platforma „Revolutions” - pentru cei care vor să-şi ia istoria înapoi.

    Acum 30 de ani am avut o revoluţie...
    O revoluţie furată, spun unii, o revoluţie deturnată, susţin alţii...
    În orice caz, o revoluţie pierdută
    După 30 de ani, adevărul ne va face cu adevărat liberi!
    E timpul să le spunem din nou povestea colectivă şi poveştile individuale,
    Aşa cum nu a mai făcut-o nimeni până acum!
     
    După 30 de ani – ÎN CĂUTAREA REVOLUŢIEI PIERDUTE...
     
    O campanie împotriva uitării, marca Mediafax!
    12 dec 2014 34 afisari

15 decembrie 1989. Ziua în care la Timişoara a început lupta pentru LIBERTATE

15 dec 2014 5408 afisari
15 decembrie 1989. Ziua în care la Timişoara a început lupta pentru LIBERTATE

Ziua de vineri, 15 decembrie 1989, este considerată ca fiind, dacă nu chiar începutul Revoluţiei de la Timişoara, cel puţin preambulul ei. Este ziua în care un grup de enoriaşi ai bisericii reformate, situată în Piaţa Maria, s-au adunat pe strada Timotei Cipariu – vecină cu piaţa -, în faţa casei parohiale în care locuia pastorul László Tökés. Iniţial, a fost mai degrabă o procesiune religiosă, decât un protest. O aşteptare tăcută, în care cei 15-20 de oamenii prezenţi au aprins lumânări şi le-au rânduit pe pervazul ferestrelor de la demisolul clădirii.

Timişorenii care se întorcea de la serviciu, în acea după-amiază, au văzut din tramvaiele care circulau prin piaţă grupul de oameni, iar unii dintre ei, curioşi, au coborât să afle ce se întâmplă. Printre ei, profesorul Adrian Kali, astăzi doctorand în istorie, atunci muncitor. „Am văzut acei oameni adunaţi acolo şi am coborât. Nu ştiam exact ce se întâmplă, dar bănuiam. Îl văzusem pe Tökés la televiziunea maghiară, cu câteva zile în urmă, parcă pe 11 decembrie. Aşa cum voi, în sud, aveaţi antene „de bulgari”, la fel, şi noi, pentru maghiari. Pastorul fusese înregistrat în vară şi abia acum difuzau interviul, într-o emisiune foarte urmărită la ei - „Panorama”. Ceva imagini cu Timişoara şi László Tökés, care povestea despre situaţia lui şi cerea sprijin spre a nu fi mutat, îndepărtat din comunitatea pe care o păstorea” îşi aminteşte Kali.

După un timp, organele securităţii, au încercat să facă primele arestări. “A venit o maşină neagră, o Dacia 2000. Au coborât doi indivizi şi au încercat să-l salte pe un cetăţean. Am reuşit să-l scoatem din mâinile lor, iar eu am închis portiera, izbind-o cu piciorul. Maşina a demarat, lăsându-i în stradă pe cei doi securişti. S-a creat o îmbulzeală, indivizii au fost loviţi, în cele din urmă reuşind să fugă cu un tramvai. După un timp am plecat către casă, fără să ne oprim pe alte străzi sau în alte pieţe. Abia din data de 16 avea să se întâmple evenimente foarte importante”, mai spune Adrian Kali.

László Tökés, episcop şi disident

Tökés a absolvit facultatea în 1975, fiind numit ulterior pastor al bisericii reformate din Braşov, de unde pleacă, după un timp, la Dej. În anii 1981-1982 se implicat în editarea unei revistei maghiare - Ellenpontok („Contrapuncte”) -, care apărea clandestin. Acest fapt a declanşat “interesul” securităţii în ceea ce-l priveşte, interes care a sporit în urma publicării unui articolul în care denunţa încălcarea drepturilor cetăţeneşti în România. Noul episod de “nesupunere” a condus la luarea deciziei de mutarea disciplinară a sa în comuna Sânpetru de Câmpie.

Refuzând să plece la noua parohie, este excomunicat, rămânând “şomer” până în 1986. În urma unor intervenţii externe – inclusiv americane -, Tökés este “reîncadrat” ca pastor adjunct la parohia reformată din Timişoara. După moartea pastorului titular, László Tökés cere să fie titularizat pe postul devenit vacant. Episcopul reformat de Oradea, László Papp, îi refuză titularizarea, ceea ce conduce la un adevărat conflict între cele două părţi.

Pe 31 octombrie 1988, Tőkés organizează, în parohie, cu prilejul Zilei Reformei, o manifestare culturală, unde este invitată şi trup de teatru de limbă maghiară „Thalia”  - de pe lângă Casa de Cultură a Studenţilor din Timişoara. Membrii trupei recită poezii “neconforme” cu cerinţele, ceea ce face să fie avertizaţi, atât ei cât şi pastorul  Tőkés. Nelăsându-se impresionaţi de averismentele securităţii, aceştia organizează o nouă manifestare de gen, ceea ce conduce la interzicere trupei. László Tőkés protestează, iar protestul său este difuzat la Radio Budapesta.

Tőkés devine astfel disident recunoscut faţă de regimul de la Bucureşti.

Pasul următor este cel al întocmirii, împreună cu pastorul arădean János Molnár, a unui apel contra planului guvernului român de sistematizare şi modernizare a satelor.
Episodul realizării unui interviu pentru televiziunea maghiară, în data de 24 iulie 1989,  i-a supărat foarte tare pe capii bisericii reformate dar şi pe cei ai conducerii de stat. În consecinţă, episcopul de Oradea, László Papp, decide destituirea lui Tőkés şi mutarea acestuia de la parohia Timişoara, în satul Mineu-Sălaj.

Pastorul refuză, din nou, mutarea, iar episcopul deschide o acţiune judiciară la Judecătoria Timişoara, pentru evacuare a lui Tőkés de la adresa din Timotei Cipariu, proprietate a parohiei Bisericii Reformate. În consecinţă, judecătoria emite, la 20 octombrie 1989, sentinţa în baza căreia László Tőkés urmează să fie evacuat din locuinţă. Recursul este respins de Tribunalul Timiş, la 28 noiembrie 1989.

Prin somaţia executorul judecătoresc, lui László Tőkés i se dă  termen de evacuare până la 15 decembrie 1989. Pastorul a adus acest fapt la cunoştinţa enoriaşilor, în cadrul slujbei de duminică, 10 decembrie 1989.

MARIAN SULTĂNOIU
 

15 dec 2014 5408 afisari

Comentarii