• Decembrie `89. Eroii Revoluţiei şi-au luat libertatea înapoi

    Gândul lansează provocarea ultimului sfert de secol
    Celor care vor să-şi ia istoria înapoi: platforma „REVOLUTIONS”

    Dedicată tuturor celor născuţi întru’ Revoluţie, în ultimii 25 de ani.
    Fiecare generaţie îşi are propria Revoluţie şi propriii săi Eroi!
    Generaţiile trec, dorinţa de libertate rămâne.
    După un sfert de secol de la momentul zero al democraţiei române
    E timpul să-ţi cunoşti şi să-ţi înţelegi trecutul, …
    Pentru a avea în prezent posibilitatea unui viitor!
    Decembrie 2014. Revoluţia continuă. Revoluţia „GÂNDULUI LIBER” merge mai departe...
    REVOLUTIONS – partea întâi – Tot ce nu ştiai despre Revoluţia Română!

revolutions.ro

16 decembrie 1989. Ziua în care la Timişoara s-a strigat „LIBERTATE!” şi „JOS CEAUŞESCU!”. Începuse Revoluţia

16 dec 2014 2667 afisari
16 decembrie 1989. Ziua în care la Timişoara s-a strigat „LIBERTATE!” şi „JOS CEAUŞESCU!”. Începuse Revoluţia

După cele întâmplate în după-amiaza şi seara zilei de 15 decembrie, în faţa locuinţei pastorului reformat, László Tökés, din strada Timotei Cipariu, organele de securitate şi miliţie deveneau tot mai „vigilente”.

Încă de la orele prânzului, enoriaşii care pichetaseră casa parohială, în încercarea de a împiedica evacuarea pastorului, reveneau pe poziţiile din ajun. Trei-patru ore mai târziu, autorităţile trimit în zonă câteva zeci de sindicalişti şi securişti în civil, pentru a-i supraveghea şi evacua, pe enoriaşi, după lăsarea întunericului.

„Am revenit şi noi, eu şi un prieten al meu, în Piaţa Maria, pe data de 16 decembrie. Erau peste o sută de oameni, nu ştiu exact câţi, dar continuau să se strângă, pe măsură ce ieşeau de la serviciu. După ora 17.00, László Tökés a ieşit la una dintre ferestre, ne-a mulţumit pentru că suntem acolo, dar ne-a rugat să nu-i facem probleme. După asta, prietenul meu a spus că trebuie să facem mai mult decât să stăm acolo, în stradă. S-a urcat într-un copac din apropiere şi a strigat „Libertate!”, iar noi am repetat, după el: „Libertate! Libertate!”, povesteşte istoricul Adrian Kali.

S-a strigat apoi „Jos Ceauşescu!”, şi alte sloganuri antisistem. „S-a strâns tot mai multă lume. Încet-încet, mulţimea a ajuns în bulevard, ocupând carosabilul”, îşi aminteşte Kali. Tramvaiele care treceau prin acest important nod de transport au fost nevoite să oprească, pe ambele sensuri de mers. Mulţi dintre călători s-au alăturat manifestaţiei, numărul participanţilor la protest ajungând la peste 1500 de oameni. A fost momentul în care, potrivit mărturiilor participanţilor, mişcarea „pro Tökés” s-a transformat într-o mişcare „antisistem” şi „anti-Ceauşescu”.

Unul dintre participanţi, poetul Ion Monoran – decedat în 1993 -, a decuplat captatorii tramvaielor de la reţea, în timp ce, un altul s-a urcat pe bara din faţă a tramvaiului, de unde li s-a adresat oamenilor: „Sunt Daniel Zăgănescu. Să strigăm împreună Jos Ceauşescu!”. Iar cei prezenţi, învingându-şi teama, au scandat „Jos Ceauşescu!” şi „Libertate!”; apoi, tot mai multe sloganuri anticomuniste.

În jurul orei 19.30, protestatarii au plecat, încolonaţi, din Piaţa Maria spre sediul Comitetului Judeţean PCR. Odată ajunşi acolo, câţiva dintre ei încearcă să incendieze clădirea, sparg geamurile şi reuşesc, în cele din urmă, să rupă şi să arunce însemne comuniste.

Încep confruntările dintre manifestanţi şi organele de securitate şi miliţie, cărora li se alătură patrule ale armatei, trimise în dispozitiv de către locotenent-colonelul Constantin Zeca, comandantul garnizoanei Timişoara, precum şi de colonelul Constantin Rotariu, comandant de divizie, la cererea primului secretar PCR Timiş, Radu Bălan, şi a lui Matei Ilie, fost prim-secretar al judeţului.

Se folosesc gaze lacrimogene şi tunuri cu apă împotriva oamenilor. Se fac peste 200 de arestări. Ciocnirile din stradă continuă mult după miezul nopţii.

Acţiunea de reprimare a manifestaţiei a fost condusă de colonelul Ion Popescu, inspector şef al M.I., şi de colonelul Traian Sima, şeful securităţii judeţului Timiş
Din faţa sediului CJ PCR, unii dintre timişoreni se retrag spre Piaţa Operei şi Catedrala Ortodoxă. Alţii pleacă, în marş, către diferite zone ale oraşului, încercând să-i determine pe studenţi şi pe muncitori să li se alăture. Se scandează „Români veniţi cu noi!”, „Vrem libertate!”, „Democraţie!”. Continuă confruntările. Apare simbolul revoluţiei române: drapelul cu stema decupată.

La Bucureşti, conducere de partid şi de stat intră în panică. Nicolae Ceauşescu ordonă ca armata să fie scoasă în stradă. Se declară stare de alertă, iar un grup de ofiţeri de securitate, condus de generalul Emil Macri, pleacă spre Timişoara. Sunt însoţiţi de un alt grup de ofiţeri de la IGM, condus de generalul Velicu Mihalea. Grupul ofiţerilor MapN, sub comanda colonelului Dumitru Ionescu, pleacă abia în dimineaţa zilei de 17.

În noaptea de 16 spre 17 decembrie, pastorul László Tökés a fost evacuat, împreună cu familia, din casa parohială, şi dus către o altă parohie.

MARIAN SULTĂNOIU

Comentarii