• Decembrie `89. Eroii Revoluţiei şi-au luat libertatea înapoi

    Gândul lansează provocarea ultimului sfert de secol
    Celor care vor să-şi ia istoria înapoi: platforma „REVOLUTIONS”

    Dedicată tuturor celor născuţi întru’ Revoluţie, în ultimii 25 de ani.
    Fiecare generaţie îşi are propria Revoluţie şi propriii săi Eroi!
    Generaţiile trec, dorinţa de libertate rămâne.
    După un sfert de secol de la momentul zero al democraţiei române
    E timpul să-ţi cunoşti şi să-ţi înţelegi trecutul, …
    Pentru a avea în prezent posibilitatea unui viitor!
    Decembrie 2014. Revoluţia continuă. Revoluţia „GÂNDULUI LIBER” merge mai departe...
    REVOLUTIONS – partea întâi – Tot ce nu ştiai despre Revoluţia Română!

revolutions.ro

Mii de oameni încă aşteaptă soluţionarea dosarului Revoluţiei, după 25 de ani

23 dec 2014 246 afisari
Mii de oameni încă aşteaptă soluţionarea dosarului Revoluţiei, după 25 de ani

La 25 de ani de la Revoluţie, cercetările despre "decembrie 1989" nu au fost, în mare parte, încheiate, continuând să existe semne de întrebare referitoare la oamenii care ar fi fost spatele evenimentelor şi, mai ales, la cine este vinovat pentru moartea a peste 1.000 de români.

Plimbat de la un parchet la altul şi ajuns şi pe masa judecătorilor de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), dosarul Revoluţiei din '89 este încă departe de a face lumină în cazul unui subiect rămas sensibil dacă nu pentru o naţiune, măcar pentru foarte pentru multe persoane.

Procurorii de la Parchetul Militar fac verificări cu privire la filmul evenimentelor din decembrie '89, după ce în martie au preluat acest dosar de la Secţia de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală. Cazul se afla la PICCJ din aprilie 2011, după ce Secţia Parchetelor Militare (SPM) şi-a declinat competenţa de soluţionare. Anterior, în 2009, cauza fusese preluată de Parchetul instanţei supreme de la Parchetele Militare, acolo unde existau câteva mii de anchete, care au fost, în urmă cu cinci ani, comasate într-un singur dosar.

"Stabilirea condiţiilor şi a circumstanţelor în care persoanele care au participat la revoluţia anticomunistă au fost ucise sau rănite face obiectul a 4.495 de dosare penale, din care 2.984 dosare au fost analizate de Parchetului Teritorial Militar Bucureşti şi 1.601 de către parchetele militare teritoriale. Din acestea, un număr de 3.135 au avut ca obiect omorul sau atentatul grav la intregritate fizică. În 112 dosare, un număr de 275 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, printre care şase generali, 38 de ofiţeri şi subofiţeri, alţi 35 de militari din Ministerul Apărării, 12 generali, 81 de ofiţeri şi subofiţeri şi un militar din cadrul MAI şi 61 de civili", s-a precizat într-o adresă trimisă de statul român la CEDO.

Astfel, mii de plângeri privind reprimarea armată a manifestaţiilor de la Bucureşti, Oradea, Constanţa, Craiova, Bacău, Târgu Mureş şi Cluj-Napoca au rămas nesoluţionate, la 25 de ani de la Revoluţie. Potrivit documentelor din dosar, toţi petenţii au fost audiaţi ca martori. În continuare, ei au depus plângeri penale, ca parte civilă, reclamând cele suferite în timpul reprimării manifestaţiilor.

Sesizările miilor de persoane sunt însă, şi la acest moment, în faza de cercetare. Doar în ceea ce priveşte reprimarea armată de la Timişoara, ancheta s-a încheiat cu o trimitere în judecată şi o condamnare.

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, spunea recent că dosarul Revoluţiei este în curs de soluţionare, el precizând că fostul preşedinte Ion Iliescu nu a fost audiat în acest caz.

CEDO a stabilit, într-una dintre deciziile luate în 2011 privind dosarele Revoluţiei, că România are o legislaţie necorespunzătoare în ceea ce priveşte colectarea şi păstrarea datelor personale de către serviciile secrete.

După publicare, decizia a intrat în supravegherea Biroului de Executări a deciziilor CEDO de pe lângă Consiliul Europei. Instituţiile din România au un calendar privind anchetarea dosarelor Revoluţiei, conform căruia, până în aprilie-mai 2013 trebuia să fie realizată o hartă de relaţionare cu privire la dispunerea unităţilor militare pe teren şi deplasările lor în misiuni. De asemenea, până în iunie - iulie 2013, ar fi trebuit să se stabilească dacă persoanele care exercitau autoritatea asupra unităţilor militare respective au respectat regulamentele militare şi, în caz contrar, să decidă tipul de infracţiune comisă, iar până în august - septembrie 2013 să identifice persoanelor care pot oferi date şi informaţii concrete sau documente utile pentru a proba activitatea persoanelor care exercitau autoritate asupra unităţilor militare respective, precum şi să stabilească gradul de implicare a decidenţilor politici.

Stănculescu şi Chiţac, singurii care au "plătit" pentru morţii şi răniţii din '89

În ianuarie 1990, după executarea soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu şi căderea regimului comunist, biroul procurorului militar din Timişoara a deschis o anchetă privind reprimarea demonstraţiilor.

Printr-un rechizitoriu din 30 decembrie 1997, procurorii militari i-au trimis în judecată pe generalii Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac, fiind inculpaţi ca principali responsabili de organizarea represiunii armate faţă de demonstraţiile anticomuniste de la Timişoara.

În 2000, generalii au fost condamnaţi la 15 ani de închisoare, însă în 2001, procurorul general al României Joiţa Tănase a făcut un recurs în anulare, procesul s-a rejudecat, iar acuzaţii au fost eliberaţi din arest.

În final, în 15 octombrie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a condamnat pe cei doi generali la câte 15 ani de închisoare pentru omor şi tentativă de omor privind organizarea şi coordonarea represiunii de la Timişoara. Curtea a dispus, de asemenea, ca reclamanţii să plătească în solidar cu Ministerul Apărării despăgubiri, sume ce au fost achitate.

Sute de mii de euro, plătiţi în urma condamnărilor CEDO privind Revoluţia

Cea mai recentă condamnare a României de către CEDO, în cazul modului de soluţionare a dosarului Revoluţiei, a avut loc în 5 noiembrie, atunci când statul român a fost obligat să plătească 45.900 de euro unui număr de 34 de foşti revoluţionari, pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil.

Petenţii au între 40 şi 90 de ani şi au participat la manifestările împotriva regimului comunist care au avut loc între 21 şi 23 decembrie 1989, la Bucureşti şi în alte oraşe din ţară.

Curtea a constatat în acest caz încălcarea articolului 6 - dreptul la un proces echitabil - din Convenţia europeană a drepturilor omului şi a hotărât ca statul român să plătească fiecărui petent suma de 1.350 de euro (în total 45.900 de euro), cu titlul de prejudiciu moral.

Decizia din noiembrie a CEDO urmează altora prin care foşti revoluţionari au fost despăgubiţi, pentru modul de desfăşurare a anchetei în cauza cunoscută ca "dosarul Revoluţiei".

În martie 2013, CEDO a decis ca Guvernul român să acorde despăgubiri de aproximativ 350.000 de euro pentru 72 de victime ale Revoluţiei de la Timişoara din decembrie 1989.

În mai 2011, CEDO a hotărât, în procesul intentat de Asociaţia "21 Decembrie" şi alte persoane, pentru încălcarea dreptului la viaţă şi la respectarea vieţii private, legat de ancheta în "dosarul Revoluţiei", ca statul român să acorde despăgubiri de 15.000 de euro către Nicolae şi Elena Vlase, precum şi de 6.000 de euro preşedintelui asociaţiei, Teodor Mărieş.

În martie 2011, alţi cinci români au câştigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului procesul deschis statului român în care reclamau ineficienţa autorităţilor în investigarea reprimării violente a demonstraţiilor anticomuniste de la Cluj, din 1989, ancheta prelungindu-se pe o perioadă de 12 ani. CEDO a decis ca Guvernul de la Bucureşti să-i despăgubească pe cei cinci cu peste 52.000 de euro.

Anterior, în 20 octombrie 2009, CEDO a condamnat statul român la plata a 25.000 de euro despăgubiri către familia maiorului de Miliţie Aurel Agache, care a fost ucis în decembrie 1989, de manifestanţii împotriva regimului condus de Nicolae Ceauşescu.

În 8 decembrie 2009, CEDO a dispus despăgubirea timişorenilor Horia Teodor Şandru, Ştefan Răducan, Silvia Benea şi Daniela Grama cu câte 5.000 de euro, după ce aceştia au reclamat încălcarea dreptului la un proces echitabil într-un termen rezonabil.

Potrivit statisticilor oficiale, la Revoluţia din decembrie 1989, 1.142 de persoane şi-au pierdut viaţa, 3.138 au fost rănite, iar 760 de oameni au fost reţinuţi.

Comentarii